logo_pad_white
×

Donații și cotizații PARTIDUL ADEVĂR ŞI DREPTATE

PARTIDUL ADEVĂR ŞI DREPTATE

CIF 38725278

BANCA TRANSILVANIA

RO29BTRLRONCRT0394466901- pentru Lei

RO76BTRLEURCRT0394466901 - pentru Euro

COD SWIFT: BTRLRO22

Sau prin Card sau Paypal mai jos:

Pentru 2% descărcați formularul de mai jos

Pentru a putea deschide formularu,asigurațivă că aveți ultima versiune de Adobe Acrobat Reader.

ce poate fi descărcată de >> aici <<<

>>>Descărcare formular 2% PDF <<<

sigla_pad_header

Partidul Adevăr și Dreptate


Program politic PAD

Programul politic


Introducere

Principii

 - Program aflat în dezbatere publică -

Motto:

Partidul Adevăr și Dreptate va funcționa și își va justifica existența, doar atâta timp cât va susține interesele țării și ale națiunii sale.

 

Partidul Adevăr și Dreptate consideră că:

Art.1. Libertatea, Adevărul și Dreptatea sunt sacre, în deplină concordanță cu principiile și  valorile creștine pe baza cărora s-a format și a dăinuit națiunea română.

 

Art.2. Identitatea națională, exprimată prin tradiții, prin patrimoniul cultural și istoric, face parte din esența națiunii și reprezintă o sursă inepuizabilă de bogăție materială și spirituală.

 

Art.3. Renașterea României, ca națiune suverană, trebuie realizată în acord cu cele mai înalte standarde ale democrației.

 

Art.4. Proprietatea și dreptul de moștenire trebuie să fie garantate. Utilizarea proprietății, care incubă și anumite obligații, trebuie să servească atât binelui personal cât și celui public.

 

Art.5. Democrația, prin cea mai înaltă formă de manifestare a sa, Democrația Directă Participativă, este unica garanție reală a suveranității poporului.

 

Art.6. Justiția trebuie să fie fundamentată pe valori morale creștine, trebuie  să fie independentă, coerentă și egală pentru toți cetățenii țării.

 

Art.7. Dreptul cetățenilor la educație și asistență medicală trebuie să fie garantat și să nu poată fi condiționat, în nicio situație, de nivelul veniturilor.

 

Art.8. Funcțiile de conducere în structurile societății românești trebuie să fie ocupate pe bază de competență și moralitate.

 

Art.9 Infrastructura, exploatarea resurselor naturale, agricultura, industria, turismul, cercetarea, inovația, protecția mediului, sunt domenii strategice pe care se poate sprijini o dezvoltarea economică consistentă, reală, atât de necesară asigurării unui nivel de trai decent pentru toți cetățenii țării.

 

Art.10. România trebuie să fie un partener puternic al UE și NATO, trebuie să fie o țară respectată la nivel internațional, o țară capabilă să asigure protecția cetățenilor săi, oriunde s-ar afla aceștia, din toate punctele de vedere.

 

 



Capitolul I

Reforma Educației Naționale

 - Proiect aflat în dezbatere publică -

„Educațiunea e cultura caracterului, cultura e educațiunea minții. Educațiunea are a cultiva inima şi moravurile, cultura are a educa mintea. De aceea, un om bine educat, cu inimă, caracter şi moravuri bune, poate să fie cu un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contră, cultura, cunoștințele cele mai vaste pot fi cuprinse de un om fără caracter, imoral, fără inimă”.

Plecând de la această cugetare de geniu a marelui Mihai Eminescu, milităm pentru implementarea în toate structurile învățământului românesc a unor principii care să exprime valoril umane consacrate, precum iubirea de aproape, de țară, de națiune, adevărul, dreptatea, libertatea, curajul, demnitatea, moralitatea, cinstea, omenia, echitatea, dorința de perfecționare, promovarea nonviolenței, protejarea naturii și nu în ultimul rând, voința de-a face bine. 

Considerăm că cele arătate pot fi materializate, pot fi puse în practică prin:

Art.11 Elaborarea unui Proiect al Educației Naționale, cu obiective concrete desfășurate pe termen scurt, mediu și lung, care să fie urmat, respectat, de către toți cei care vor conduce acest domeniu, până la finalizarea lui și din care să nu lipsească următoarele măsuri:

1)  Lansarea unui Proiect național pentru construirea unei infrastructurrii școlare cu tot ceea ce înseamnă ea și în același timp refacerea, modernizarea celei existente.
2)   Stabilirea unui program educațional care să declanșeze în fiecare elev premisele necesare dorinței de cunoaștere și dezvoltarea a aptitudinilor personale.
3)   În primi 3-4 ani de școală să se pună accentul pe formarea caracterelor și nu pe acumularea de cunoștințe. 
4)   Consolidarea învățământului profesional precum și a școlilor de arte și meserii.
5)   Reintroducerea examenelor de admitere în licee și în universități.
6)   Introducerea unui cod etic obligatoriu pentru profesori, elevi și studenți.
7)   Reanalizarea programei școlare și a conținutului manualelor, la toate nivelurile de învățământ, scoaterea informațiilor de tip „balast” și eliminarea temelor pentru acasă.
8)   Omologarea manualelor școlare care, la toate nivelurile de pregătire, trebuie să fie aceleași pentru orice școală din țară.
9)   Reevaluarea tuturor cadrelor didactice din România.
10) Depolitizarea totală, la nivel local, a conducerii Sistemului de Educație din România și promovarea în structurile lui de conducere pe criterii de competență. Prioritizarea competenței profesionale, la nivel central, care trebuie să fie înaintea celei politice. Adică un Ministru al Educației sau un Secretar de Stat din domeniu să fie numit, în mod obligatoriu și prioritar, pe bază de competență profesională.



Capitolul II

Reforma Cercetării Științifice

Dezvoltarea industrială este un aspect colateral al cercetării ştiinţifice. Impactul social al aplicării rezultatelor cercetării ştiinţifice este mult mai important de apreciat. Un management bun al cercetării ştiinţifice, în general va duce la rezultate palpabile în creşterea nivelului de trai al populaţiei. Fondurile la care România are acces din punct de vedere al cercetării ştiinţifice, începând cu anul 2007 nu sunt deloc de neglijat. Trebuiesc accesate, la fel cum trebuie ca cercetătorii din România să pătrundă în reţeaua cercetării europene. Este necesar să ne arătăm credibilitatea. Trebuie să discutăm despre sistemul cercetării ştiinţifice ca despre un subsistem al societăţii şi despre cercetare ca despre o activitate socială. Activitate care, în orice domeniu ştiinţific am privi, poate duce la crearea de noi tehnologii şi de noi produse.
Drd.dipl.ing. Daniela Ciobotaru ,Universitatea "Politehnica" Timişoara

Art.12.Cercetarea științifică, ca parte integrantă a siguranței naționale, considerăm că trebuie dezvoltată urmând următoarele coordonate generale:

1)  Lansarea unui Proiect național de construire a infrastructurii Cercetățrii cu tot ceea ce cuprinde ea și refacerea, modernizarea,infrastructurii existente
2)  Inteligenţa creatoare și inovatoare a cercetătorilor români, a tuturor celor care au scânteia invenției/inovației în ei, este pusă, în mod prioritar, în slujba tarii și a poporului nostru.
3)  Cercetarea științifică trebuie să se facă având la bază creativitatea de excepție, competența și profesionalismul.
4) Remunerarea și stimularea corespunzătoare a cercetătorilor prin stabilirea unor premii substanțiale pentru brevetarea de invenții care se dovedesc a fi de folos țării.
5)  Instituirea unui sistem de burse pentru cercetare științifică, care să ofere posibilitatea tinerilor cu abilități excepționale în domeniu să lucreze în marile institute, laboratoare, clinici și universități ale lumii, încă din timpul studenției sau al doctoratului.
6)  Încurajarea firmelor, prin măsuri fiscale, să investească în Cercetare, să angajeze și să creeze condiții bune de activitate pentru tinerii cu abilități, absolvenți ai unor instituții de învățământ superior din România și din străinătate.
7)  Alocarea a minimum 1% din PIB Cercetării Științifice din România.



Capitolul III

Reforma Sănătății Naționale

Sănătatea unui popor este unul dintre elementele de esență ale securității naționale despre care se vorbește în Tratatatul de Bază al Uniunii Europene, art.4 alineat (2), iar această sănătate este direct proporțională cu nivelul la care se găsește Sistemul de Sănătate națională. Prin urmare Partidul Adevăr și Dreptate include reforma acestui Sistem printre prioritățile sale și își propune realizarea următoarelor obiective în această direcție.

Art.13.Elaborarea unui Proiect de Lege a Sănătății naționale, după modelul francez, și apoi susținerea lui în Parlament. Un proiect care să țină cont de faptul că în Sistemul de Sănătate, public sau privat, securitatea sanitară a oamenilor este prioritară și nu afacerile din domeniu. Un proiect din care să nu lipsească, în nici un caz:

1. Obligativitatea prevenției medicale, dotarea în această direcție cu toate cele necesare și modalitățile de aplicare a ei („este mai ușor să previi decât să tratezi”).

2.  Promovarea intensivă și obligatorie, la toate nivelurile de pregătire (începând chiar de la grădiniță), a unei educații sanitare riguroase.

3. Reorganizarea, modernizarea sistemului sanitar prin construirea pe tot teritoriul României, a unor spitale de Stat sau private, dispensare, policlinici, centre naționale de cercetare.

4.  Administrarea corectă și eficientă, atât în plan local cât și la nivel național a patrimoniului din Sistemul de sănătate.

5. Elaborarea de protocoale și strategii prin care medicina alopată tradițională, să colaboreze cu medicina alternativă, naturistă, autohtonă, consacrată și verificată în ceea ce privește eficiența terapiilor.

6.  Măsuri concrete în direcția ridicării gradului de profesionalism a cadrelor medicale, dar și de stopare a exodului acestora.

7. Interzicerea, prin Lege, a pătrunderii pe piața românescă a produselor de tipul codex alimentarius, sare iodată, vaccinuri, sau a altor medicamente străine, fără studii clasice și aprofundate realizate de organismele abilitate independente, care să stabilească în mod clar calitatea acestora 

8.   Revigorarea și stimularea producției autohtone de medicamente și vaccinuri.

9.   Depolitizarea conducerilor locale/județene ale Sistemului de Sănătate și stabilirea funcțiilor de conducere din domeniu pe bază de competență profesională. Prioritizarea competenței profesionale, la nivel central, care trebuie să fie înaintea celei politice. Adică un Ministru al Sănătății sau un Secretar de Stat din domeniu să fie numit, în mod obligatoriu și prioritar, pe bază de competență profesională.



Capitolul IV

Reforma Economiei Naționale

Moto: „Ierarhia socială n-ar trebuii să fie decât o ierarhie a muncii” Mihai Eminescu

Motorul dezvoltării României, a ridicării nivelului de trai, în mod sănătos, este, incontestabil, Economia Națională. Iar ea nu poate fi dezvoltată, în mod real, decât dacă munca va fi ridicată la rang de virtute și răsplătită ca atare. Pe lângă asta, Partidul Adevăr și Dreptate, în vederea eficientizării muncii și a rodului ei, susține că este absolut necesară refacerea cât  mai rapidă a unor ramuri ale Economiei Naționale precum industria, agricultura și turismul, apoi dezvoltarea lor armonioasă în raport cu nevoile țării în plan intern și extern. 
Ne propunem, în această direcție realizarea următoarelor obiective.

Art.14.Modificarea art.44 din Constituția României, care face referire la Proprietate, în totalitate, astfel: 

1) Proprietatea și dreptul de moștenire sunt garantate. Conținutul și limitele acestora sunt stabilite prin Lege.
2) Proprietatea presupune obligații. Utilizarea acesteia servește totodată binelui public.
3) Exproprierea este permisă doar pentru binele public. Aceasta poate fi ordonată doar în baza Legii, care stabilește natura și mărimea despăgubirii. Respectiva despăgubire este stabilită prin realizarea unui echilibru echitabil între interesul public și interesele persoanelor afectate. În caz de dispută referitoare la cuantumul despăgubirii, se poate recurge la Instanțele ordinare.
4) Proprietatea funciară, resursele naturale și mijloacele de producție pot fi transferate în proprietatea publică sau alte forme de întreprindere publică, în scopul naționalizării, printr-o Lege care stabilește natura și mărimea despăgubirii. Referitor la despăgubirea respectivă, se aplică tezele a treia și a patra din alineatul 3 al acestui articol.
Art.15. Declanșarea  imediată a unei Reforme reale, profunde a Economiei Naționale, astfel:
1.Depolitizarea totală a funcțiilor de conducere în zona economică patronată de Stat și numirea în aceste funcții pe bază de concurs transparent a unor profesioniști de înaltă ținută morală și profesională, în egală măsură.
2.Infrastructura, exploatarea proprietății publice (în special a resurselor naturale), agricultura, industria, turismul, cercetarea si inovația, protecția mediului sunt priorități pe care se poate sprijini dezvoltarea economică, astfel încât aceasta să poată asigura, în mod eficient, sănătos și constant, un nivel de trai decent pentru toți cetățenii țării.
3.Lansarea unei Strategii de Dezvoltare Economică pe termen scurt, mediu și lung, expunerea acestei Strategii unei consultări publice consistente, serioase și apoi legiferarea ei în Parlament.
4.Elaborarea și promovarea, în cadrul Strategiei de Dezvoltare Economică a unor Legi pentru toate ramurile economiei naționale care să ducă la redresarea acestora, în cel mai scurt timp posibil. În esență, aceste Legi trebuie să țină cont de faptul că interesele cetățenilor, ale țării și ale națiunii sunt prioritare în orice situație, iar mediul trebuie protejat la cele mai înalte standarde internaționale.
5.Pentru realizarea unei dezvoltări durabile și sustenabile a Economiei naționale, Partidul Adevăr și Dreptate propune:

 

a) renegocierea unor capitole din Tratatul de aderare la UE, care fac referire la Economia Națională;

b) refacerea Infrastructurii, în unele domenii de activitate, și construirea ei în totalitate, în altele, astfel încât  ea să corespundă, din toate punctele de vedere, nevoilor țării;
c) reanalizarea tuturor contractelor de concesiune încheiate din 1990 până în prezent, în zona proprietății publice (în special în cea a resurselor naturale), renegocierea sau chiar anularea lor, dacă se constată faptul că au fost încălcate anumite clauze de către concesionar;
d) mărirea redevențelor practicate în zona de exploatare a proprietății publice, cu predilecție în cea a resurselor naturale, la nivelul celor din țările dezvoltate ale Uniunii Europene;
e) implicarea în mod competent, eficient și autoritar a Statului român, în conformitate cu art.47 alineat (1) din Constituție, în următoarele sectoare de activitate care privesc Economia Națională: construirea și administrarea Infrastructurii, exploatarea de către companii autohtone sau mixte, dar în care partea română să aibă o majoritate constantă și sigură, a proprietății publice (în special cea a resurselor naturale), administrarea ei eficientă, construirea și administrarea exclusivă a sistemului energetic al țării;
f) retehnologizarea, la cele mai înalte standarde, a industriei de exploatare minieră și apoi reluarea activității în minele de aur, argint, uraniu și alte materiale rare, cu forțe proprii, și în interesul națiunii române;
g interzicerea imediată a exportul de materii prime;
h)refacerea într-un timp cât mai scurt posibil a Agriculturii autohtone organice, ecologice (prin construirea unui sistem de irigații adecvat, prin executarea de lucrări agricole absolut necesare dezvoltării unei agriculturii de acest tip, prin susținerea de către Stat a gospodăriei țărănești, a fermelor mici și mijlocii);
i) reglementarea urgentă a tăierilor de pădure printr-o nouă Lege care să fie compatibilizată cu alte Legi existente în acest domeniu, în țările dezvoltate ale Europei;
j) lansarea urgentă a unui proiect național de reîmpădurire a țării, folosind în acest sens, fonduri europene;
k) refacerea  Industriei autohtone;
l) luarea unor măsuri imediate și eficiente pentru dezvoltarea turismului, un turism care să se situeze, din punct de vedere al calității serviciilor oferite, la cele mai înalte standarde europene;
m) refacerea Cercetării și a Inovației românești, susținerea competentă a acestora de către Stat din toate punctele de vedere;
n) luarea unor  măsuri specifice, urgente, pentru protejarea ecosistemului românesc la cele mai înalte standarde europene.

Art.16.Depolitizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Art.17.Introducerea declarației anuale de venit.

Art.18.Codul fiscal trebuie să fie coerent și stabil și să prevadă taxe și impozite reduse în mod drastic ca număr și ca valoare, în special pentru intreprinderile mici și mijlocii.

Art.19.Instituite scutiri de la plata oricăror taxe și impozite, pentru o perioadă de minim 3 ani, pentru toți întreprinzătorii particulari care încep să deruleze o afacere.

Art.20.Regândirea taxelor și a impozitelor precum și reducerea drastică a numărului lor.

Art.21.Eliminarea birocrației din sistemul fiscal.

Art.22.Reformarea sistemului fiscal, în spiritul solidarității naționale. Aceasta presupune adoptarea impozitului progresiv pe venituri (salarii și alte surse) și pe avere, eliminarea impozitării unice, în acest fel contribuind la viața civilizată a majorității cetățenilor.

Art.23.Revitalizarea Băncilor Românești, cu sprijinul BNR, pentru ca acestea să devină o alternativă viabilă pentru investitori și pentru intreprinderile mici și mijlocii.

Art.24.Supravegherea permanentă de către BNR a contractelor de creditare astfel încât să nu existe în ele clauze abuzive.

Art.25.Introducerea creditelor pentru finanțarea afacerilor, în mod real și stimulator, cu stabilirea unei perioade, de minimum un an de scutire de la plata ratelor aferente creditului acordat; acordarea de credite cu dobânzi mici pentru finanțarea întreprinderilor mici si mijlocii.

Art.26.Reînființarea Băncii Române de Comerț Exterior, prin care întreprinzătorii români să-și poată desfășura afacerile în siguranță. 

Art.27.Reînființarea Băncii Române pentru Agricultură.

Art.28.Dobânzile la creditele acordate de sistemul bancar sau nebancar nu pot depăși procentul dobânzii medii practicată pe piața financiară a primelor 10 state europene ca dezvoltare.
 



Capitolul V

Reforma Muncii și a Protecției Sociale

Moto: „Cel mai mare rău pentru un popor este sărăcia“.  „Fără muncă nu există bunăstare, fără adevăr nu există cultură“. Mihai Eminescu

Art.29.Promovarea unei Legi a salarizării bugetarilor, care să stabilească în mod foarte clar, un raport echitabil între cel mai mic salariu existent în România (format din salariul minim si eventualele venituri asimilate salariului respectiv) și cel mai mare (format din salariul propriu-zis și eventualele venituri asimilate lui), raport care nu trebuie să fie mai mare de 1/10, într-o primă etapă, iar apoi adus la nivelul celor existente în statele dezvoltate ale Uniunii Europene.  Întocmirea unui Program național de reorganizare și de redefinire a sistemului de muncă și protecție socială din care să nu lipsească următoarele obiective:

1.    Reducerea sărăciei extreme.
2.    Asigurarea și garantarea condițiilor minime, necesare unui trai decent și demn fiecărui cetățean.
3.   Toți cetățenii români care au vârsta legală pentru a putea munci și sunt apți de muncă trebuie să aibă asigurat acest drept și să fie retribuiți în mod corespunzător.
4.  Toți cetățenii apți de muncă trebuie să muncească, pentru a putea beneficia de asigurări, protecție socială si pensie de stat, cu excepția însoțitorilor aparținători.
5.    Drepturile și obligațiile angajatului, dar și ale angajatorului, trebuie să fie stabilite după criterii morale care să consfințească o colaborare corectă de ambele părți, iar aceste criterii trebuie să corespundă, în mod esențial, următorului principiu: respectul acordat muncii și demnității umane este sacru.
6.    Construirea pe întreg cuprinsul tarii de „case de retragere”, în care vârstnicii țării să primească îngrijirea și ocrotirea de care au nevoie.
7.   Promovarea și legiferarea unui nou sistem de calcul al pensiilor care să tina cont în mod real de necesitățile minime ale unui trai decent, precum și de contribuția realizată de-a lungul activității profesionale de fiecare persoană în parte.
8.   Reglementarea nivelului și destinației pensilor speciale. Acestea să fie atribuite doar categoriilor sociale în drept să le primească, după modelul existent și în celelalte State ale Uniunii Europene. 
9.    Înghețarea pensiilor care depășesc limita legală, impozitarea progresivă și diferențiată a acestora.
10.  Scăderea vârstei de pensionare, una corelată cu speranța de viață reală din România și posibilitățile reale ale sistemului de pensii de Stat.
11. Persoanele cu handicap și categoriile defavorizate trebuiesc protejate la un nivel decent prin sistemul de pensii și protecție prin incluziune socială.
12.  Anularea ajutoarelor statale acordate persoanelor apte de muncă.
13.  Ajutorul de șomaj dat numai până ce șomerul refuză primul loc de muncă oferit, conform studiilor și calificării.
14. Anularea subvențiilor acordate asociațiilor minorităților, deoarece ele reprezintă o discriminare a majorității românești și o instigare la izolaționism etnic.
15. Eliminarea din domeniul public a privilegiilor speciale.

 



Capitolul VI

Reforma politică

 - Proiect aflat în dezbatere publică -

Moto: Greşalele în politică sunt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se-mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei. Mihai Eminescu.

Art.30.Introducerea în Constituție a Principiilor de funcționare a  Democrației Directe-Participative. 

Art.31.Introducerea în Constituție a Principiilor necesare funcționării Parlamentului Unicameral cu un număr de membri care să nu poată depăși raportul de 1/65.000 de cetățeni cu drept de vot.

Art.32.Introducerea în Constituție a Principiilor necesare funcționării Republicii prezidențiale. 

Art.33.Modificarea art.72 din Constituție astfel: Nici un demnitar român nu are imunitate în fața Legii, decât numai pentru acțiunile și declarațiile sale politice precum și pentru fapte pedepsite de Lege cu inchisoare pe o perioadă egală sau mai mică  de 2 ani.

Art.34. Elaborarea unei noi Legi electorale care să cuprindă în mod esențial următoarele:

1. Măsuri clare menite să asigure condiții optime, decente, de a alege și de a fi ales pentru toți cetățenii români și care să permită pătrunderea în structurile de conducere centrale și locale a celor mai buni candidați, pe bază de competentă și performanță.
2. Eliminarea pragului electoral pentru două legislaturi și apoi fixarea lui la maximum 3%.
3. Introducerea votului într-o circumscriție unică la alegerile generale parlamentare.
4.Eliminarea listelor de semnături necesare pentru a permite candidatura în alegeri pentru următoarele două legislaturi apoi reducerea semnificativă a numărului de semnături necesare pentru a permite candidaturta în alegeri astfel:
a)  pentru partide, maximum 20 000 de semnături
b)  pentru candidații independenți, maximum 10.000 de semnături
5. Stabilirea fără echivoc a faptului că persoana care se înscrie în cursa electorală, pentru a ocupa un post în conducerea locală, trebuie să activeze și să locuiască în localitatea unde dorește să candideze.
6. Facilitarea înscrierii în cursa electorală a candidaților independenți și crearea unor condiții normale pentru desfășurarea campaniei lor electorale.
7. Toate persoanele înscrise în cursa electorală trebuie să anexeze la dosarul de candidatură, pe lângă curriculum vitae și declarația de avere, cazierul fiscal, cazierul judiciar și un certificat de atestare psihologică, reglementat prin Lege.
8. Implementarea tuturor celor necesare practicării votului online.
9. Necesitatea analizării trecutului tuturor celor care candidează pentru o funcție pubică și prezentarea biografiei acestora, în mod transparent, prin toate mijloacele mass-media, pe toată perioada desfășurării campaniei electorale.

Art.35. Elaborarea unei Legi de funcționare a Guvernului României care să cuprindă, printre altele, următoarele:

1. În formarea și funcționarea Guvernului, patriotismul, profesionalismul, competența, realizarea interesului național, sunt principii fundamentale.
Guvernul tarii este format din maxim 14 ministere astfel: 
a. Ministerul Educației, Învățământului, Culturii, Relației cu Parlamentul;
b. Ministerul de Sănătate;
c. Ministerul Economiei; 
d. Ministerul Justiției; 
e. Ministerul Resurselor Naturale și Mediului;
f.  Ministerul Agriculturii;
g. Ministerul  Industriei și Energiei;
h. Ministerul  Infrastructurii și Transporturilor; 
i.  Ministerul  Telecomunicațiilor;
j.  Ministerul  Muncii și Protecției Sociale;
k. Ministerul  Afacerilor Interne; 
l.  Ministerul  Afacerilor Externe;
m.Ministerul  Apărării și Siguranței Naționale.
n. Ministerul  Turismului și Sportului; 
o. Ministerul Cercetării.
2. Ministerele sunt obligate prin Lege să colaboreze eficient pe baza unei platforme comune care să aibă ca vector principal Strategia Națională de Dezvoltare.
3. La toate nivelurile structurilor ministeriale ocuparea prin concurs a posturilor se va face cu celeritate (interimatele vor fi pe o perioadă de maxim 45 de zile), excepție fac funcțiile desemnate prin numire, conform Legii.
4. Reducerea drastică a birocrației ministeriale și a personalului auxiliar.
5. Toți viitorii miniștri, secretarii de stat, sunt obligați să anexeze la dosarul lor cazierul fiscal, cazierul judiciar și un certificat de atestare psihologică.

Art.36. În administrația publică centrală și locală, cuvântul de ordine trebuie să fie: competentă, performanță, asumarea oficială a răspunderii, și respect față de cetățeni.

1. în România pot fi schimbate politic, ca rezultat al alegerilor, în Administrația Publică Centrală doar următoarele funcții:
a. Președintele țării - prin alegeri; 
b. Primul ministru, miniștri, secretarii de Stat - prin numire;
c. Prefectul, prin numire.
2. în România pot fi schimbate politic, ca rezultat al alegerilor, în Administrația Publică Locală doar următoarele funcții:
a. Președinții de consilii județene - prin alegeri;
b. Consilierii județeni - prin alegeri;
c. Primarii - prin alegeri locale;
d. Consilierii locali - prin alegeri.
2. Toate celelalte  funcții din Administrația Publică Centrală și Locală se ocupă numai pe bază de competență, integritate, concurs transparent. Amestecul politicului în acest proces de selecție este interzis si se pedepsește aspru de Lege.

Art.37. Eliminarea birocrației din Administrația Publică Centrală și Locală și asigurarea transparenței totale.

Art.38. Efiencitizarea activității bugetarilor din Administrația Publică Centrală și Locală.

Art.39. Întărirea prerogativelor, mărirea responsabilităților Administrațiilor Publice Locale.

Art.40. Simplificarea și comasarea tuturor evidențelor, a obținerii de avize și aprobări, a plăților de taxe și impozite, într-un singur edificiu unic, cu ghișee clar definite; dezvoltarea de sisteme de prezentare/obținere a documentelor și de plată a taxelor și impozitelor pe cale telematică.

Art.41. Implementarea principiului circulației documentelor și nu a oamenilor.
 



Capitolul VII

Reforma Justiției

Moto: Justiţia subordonată politicului a devenit o ficţiune. Mihai Eminescu.

Art.42. Modificarea capitolului VI din Constituție, în integralitatea sa, după următoarele Principii:

1.Justiţia se înfăptuieşte în numele Legii.
2.Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
3.Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai Legii.
4.Funcțiile în Puterea Judecătorească, se ocupă numai prin concurs transparent, pe bază de competentă și performanță, iar amestecul politicului, sau a grupurilor de interese, de orice fel, în această zonă, este interzis.
5.Consiliul Superior al Magistraturi este singurul abilitat pentru a stabill persoanele care ocupă funcții de conducere in Puterea Judecatorească, inclusiv numirea judecatorilor de la Curtea Constituțională a României.
6.Adunarea Generală a Magistraților este forul suprem al Puterii Judecătoresti, funcționarea și atribuțiile sale fiind reglementate prin Constituție și prin Lege organică.

Art.43. Modificarea articolului 58 alineat (1) din Constituție astfel: (1) Avocatul Poporului este ales prin vot direct de către popor. El poate avea maximum două mandate.

Art.44. Modificarea alineatului (2) din art.152, astfel: De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Art.45. În desfășurarea actului de justiție, dreptatea și coerența morală sunt două principii primordiale, iar magistrați, în aplicarea Legilor, sunt obligați de a manifesta, coerență, concordanță între dreptate și moralitate.

Art.46.Magistratul nu este Legea. El doar o aplică în spiritul și litera ei.

Art.47.Standardizarea și uniformizarea practicii judiciare la nivel național astfel încât să nu mai existe contradicții în practica judiciară de la o instanță la alta (cazuri similare, cu sentințe diametral opuse), respectarea strictă a jurisprudenței.

Art.48.Stabilirea prin Lege a responsabilității administrative și penale a magistraților și a avocaților față de erorile judiciare și față de nerespectarea conduitei profesionale.

Art.49.Scoaterea din Justiției a tuturor magistraților, a procurorilor și a avocaților care au legături, dovedite prin probe, cu lumea interlopă.

Art.50.Promovarea unui nou cod penal, cu pedepse mari și foarte mari, în special pentru recidiviști, precum și pentru infracțiunile grave. 

1.Faptele extrem de grave stabilite de legiuitor (cum ar fi, spre exemplu, genocidul, înalta trădarea, crimele, faptele de corupție care depășesc o anumită valoare bine stabilită în Lege), să fie pedepsite cu închisoare pe viață și confiscarea extinsă a averii.
2.Infracțiunile privind corupția la nivel înalt, adică a membrilor din Parlament, Guvern, Președinție, CSM, CCR, să fie pedepsite cu minimum 20 de ani de închisoare,  confiscarea extinsă a averii, interzicerea anumitor drepturi civile pe o durată de minim 10 de ani după executarea pedepsei precum: drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi director împuternicit, asociat, administrator, beneficiar real al unor societăți comerciale sau împuternicit al acestora, în țară sau în străinătate.
3.Cei găsiți vinovați de corupție la nivel înalt să poată beneficia de reducerea pedepsei cu cel mult 25 %, dar numai în cazul recuperării integrale a prejudiciului cauzat.
4.Dublarea pedepselor cu închisoarea pentru cei care fac infracțiuni economice, concomitent cu confiscarea extinsă a averilor. 
5.Înăsprirea pedepselor pentru violatori, pedofili, fără posibilitatea reducerii pedepsei.
6.Analiza atentă a tuturor documentelor de privatizare a obiectivelor economice românești și anularea celor în care s-a încălcat Legea în orice mod. Readucerea obiectivelor recuperate în avuția națională și eficientizarea lor, sub conducerea unor profesioniști competenți din domeniu.
7.Analiza severă a tuturor restituirilor, pe baza unei Legi noi și anularea celor efectuate cu încălcarea principiilor de drept românesc.
8.Readucerea la avuția națională a tuturor obiectivelor economice restituite fără drept, sau dincolo de limitele Legii. 
9.Introducerea unor proceduri de judecare de urgență a tuturor dosarelor care fac referire la anumite cauze specificate distinct de legiuitor.
10.Înlocuirea principiului contopirii pedepsei cu cel al însumării acestora.

Art.51. Introducerea Legii Anti-Mafia în Codul Penal din România, care va trebui să conțină, printre altele:

1.Definirea specifică a conceptului de „Mafia” în Legea românească și a tuturor conceptelor asociate (ex. „mafiot”, „grup mafiot”, „acțiune de tip mafiot”, „complicitate de tip mafiot”, „autor moral de tip mafiot” etc.).
2.Confiscarea bunurilor, închiderea firmelor, până la terți, identificarea numelor  împrumutate și pedepsirea complicilor.
3. Definirea legală a restricției speciale a unui acuzat de Mafia să discute cu un alt acuzat de Mafia (clarificarea și completarea termenelor legale de „asociere de tip mafiot” sau „clan mafiot”  etc.) pentru a se diferenția în mod clar, conform unor indicatori măsurabili, de conceptul mai lejer de „grup infracțional organizat” și consecințele mai lejere ale acestuia din urmă.
4.Introducerea pedepsei speciale de 30 de ani de detenție în regim special - pentru mafioți – fără posibilitatea de reducere pentru bună purtare sau pentru scrierea unor lucrări cu valoare științifică etc.
5.Introducerea pedepsei speciale de 60 de ani de detenție în regim special pentru autorii morali ai crimelor de tip mafiot săvârșite prin intermediul rețelelor criminale organizate de tip mafiot.
6.Regim de detenție special pentru mafioți: fără dreptul de a avea TV sau internet în camera de detenție, fără dreptul de a avea vizite de la rude mai îndepărtate decât de gradul 1 dar și acestea în prezența unui gardian și a camerelor live de filmare etc.
7.Acuzatului de Mafia i se vor retrage drepturi și documente suplimentare, cum ar fi dreptul de a vota și de a fi ales, dreptul de a deține un pașaport, un permis de conducere, confiscarea averilor și bunurilor mobile (vinderea acestora la licitație pentru recuperarea prejudiciilor), dreptul de a ocupa anumite locuri de muncă, cum ar fi în scoli sau universități etc.



Capitolul VIII

Reforma Apărării și Securității Naționale

 

Art.52.Armată română trebuie să fie puternică, instruită și dotată la cel mai înalt nivel.

Art.53.Introducerea unei pregătiri militare după modelul elvețian, astfel încât, la nevoie, țara să poată mobiliza un număr descurjator de luptători pentru apărarea împootriva oricarui agresor

Art.54.Armata trebuie să fie pregătită în orice moment să intervină pentru apărarea granițelor tarii, a suveranității poporului, a integrității naționale. 

Art.55.Dezvoltarea industriei naționale de apărare. 

Art.56.Înfiinţarea și instruire adecvată a Gărzilor Civice. 

Art.57.Alocarea unui procent de 2% din PIB înzestrării și instruirii armatei
 



Capitolul IX

Redobândirea identității naționale

Art.58. alineat (1) art.6 din Constituția României, astfel:

(1) Statul recunoaşte şi garantează tuturor cetățenilor români dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

Art.59. Modificarea art.13, astfel:

În România limba oficială este limba română, iar cunoașterea ei este obligatorie pentru toți cetățenii români.

Art.60.Modificarea art.48 din Constituție, alineat (2), astfel: 
    

(2) Familia este celula de bază a societății, este alcătuită, în mod esențial, dintr-un bărbat și o femeie, este întemeiată pe deplina egalitate a acestora, pe dreptul și obligația lor de a asigura creșterea, educația, instruirea și ocrotirea copiilor aflați sub tutela lor.

Art.61.Scoaterea la lumină a adevăratei istorii a neamului nostru și apoi educarea tinerei generații în direcția conștientizării descendenței noastre. 

Art.62.Sprijinirea editarea și tipărirea unor lucrări de istorie a națiunii care să respecte întocmai adevărul despre trecutul nostru, recunoașterea științifică a lor și apoi transformarea în manuale școlare.

Art.63.Promovarea tradițiilor noastre naționale spirituale, morale, ocupaționale și a tezaurului folcloric autohton.

Art.64.Dezvoltarea și încurajarea practicării artei și meșteșugurilor autohtone.

Art.65.Protejarea și valorificarea patrimoniului național, din toate punctele de vedere.